UTOPIE

Uneori ma gandesc la faptul ca tot ce traim nu este altceva decat proiectia propriilor ganduri. Sau mergand mai departe pe aceeasi logica, noi insine nu suntem altceva decat rodul imaginatiei noastre. Tot ceea ce ni se intampla, ce traim sau simtim pleaca de undeva din subconstientul nostru. Subconstient, evident necontrolabil si spontan. Uneori mai intervenim cu puterea mintii noastre spre a schimba ceva. Nu intotdeauna in bine. Se intampla chiar sa ne lipsim de intuitie, sa o ignoram si atunci avem toate sansele sa ne inpotmolim sufletele in smarcul suferintei sau neamplinirii. Habar nu am daca logica e buna. De fapt nici nu mai conteaza, e logica mea si cred cu tarie in ceea ce sustin. Fals sau adevarat. Cine este oare in masura sa decida? Cred ca totul este relativ. O stare de bine pentru unii este catastrofa pentru altii. Concretul si absolutul dispar. Se transforma in praf raspandit in eternitate.